1. Ţi-am cunoscut iubirea, acolo, la fântână
Când plin de bunătate Tu mi-ai întins o mână.
Mi-ai spus atunci ce nimeni nu mi-a mai spus vreodată,
Văzut-am căci Tu, Doamne, îmi ştii viaţa toată.
R1: /:De-atuncea au trecut vremi de îndurare,
Ani buni de propăşire şi binecuvântare.
Mă simt legat de Tine, Isuse, prin credinţă
Şi simt cum ai Tăi îngeri păzesc a mea fiinţă. :/
2. Tu faci ca să răsară al dimineţii soare,
Şi orice zi cu Tine, e zi de sărbătoare.
E un prilej de laudă, de cânt şi bucurie,
Căci Tu reverşi în toate, Isuse, armonie.
R2: /:Te simt aşa de-aproape în ceasuri de-ncercare,
Mă simt în siguranţă pe braţul Tău cel tare.
În dragostea Ta mare, îmi dai belşug de pâine,
Mi-alungi din viaţă teama de ziua cea de mâine. :/
3. Te simt în bucurie dar şi în suferinţă,
Când sunt pe culmi de slavă dar şi în umilinţă.
Se-ntunecă tot cerul când Îţi ascunzi privirea,
Căci mă cufund în noapte de nu-Ţi simţesc iubirea.
R3: /:Mă-ntreb adesea-n taină, ce-aş face fără Tine
Şi fără bucuria ce-ai pus-o Tu în mine;
Căci nu va fi în lume nimic să mă despartă
De marea Ta iubire, ce-n sânul ei mă poartă. :/
Romani 1:4iar în ce priveşte duhul sfinţeniei, dovedit cu putere că este Fiul lui Dumnezeu, prin învierea morţilor, adică pe Isus Hristos, Domnul nostru,